Negreşti-Oaş

Oraşul Negreşti-Oaş este situat în mijlocul Depresiunii Oaşului, între Munţii Oaş şi Munţii Gutâi, este singura localitate urbană şi totodată centrul Ţării Oaşului. Oraşul traversat de râul Tur se întinde pe „şaptezecişişapte holmuri” şi include din punct de vedere administrativ şi localităţile Luna şi Tur. Se află la o distanţă de 50 km de reşedinţa judeţului pe DN 19, care stabileşte legătura peste pasul Huta cu Depresiunea Maramureşului şi oraşul Sighetu Marmaţiei. La Negreşti-Oaş se poate ajunge şi pe calea ferată, pe linia Satu Mare – Bixad.
Prima atestare documentară datează din 1270, iar numele Felshewfalw apare prima dată în 1490, parte a domeniului familiei Móric din Medieş. După stingerea familiei Móric domeniul are mai mulţi domni, succed familiile Drágfi, Perényi şi Báthori, iar în secolul al XVIII-lea urmează numeroşi alţi stăpâni. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea rămâne o localitate agrară, în secolul XX apare prima unitate industrială, de îmbutelierea apei minerale, iar ulterior apar şi activităţi miniere pe teritoriul comunei din acea vreme. Industrializarea localităţii se leagă de anii 50, când se înfiinţează unităţi ale diferitelor ramuri industriale: industria extractivă, industria lemnului, construcţii de maşini, industrie alimentară şi textilă. În urma acestor dezvoltări şi a construcţiilor publice aferente, în 1964 localitatea dobândeşte rangul de oraş. În prezent oraşul găzduieşte numeroase unităţi industriale, dar şi o activitate comercială dezvoltată.
În afara funcţiilor economice, fiind un adevărat centru al Oaşului, deserveşte satele înconjurătoare cu servicii de învăţământ (aici se află singurul liceu teoretic din zonă) şi de sănătate (spitalul oraşului are rol deosebit pentru localităţile înconjurătoare).
Negreşti-Oaş a avut 13870 locuitori în 2002, majoritar români 95,12%, pe lângă care apar maghiari 3,98%, rromi 0,51%  şi alte naţionalităţi 0,39%.
Valorile folclorice ale localităţilor din Oaş, obiceiurile, portul popular păstrat până în prezent, purtat în zile de sărbătoare, dansurile şi ţipăriturile tradiţionale reprezintă principala notă aparte a Ţării Oaşului, iar valorificarea acestor valori în scopuri turistice este o oportunitate veritabilă de dezvoltare a zonei. Acest tezaur popular este prezentat de Muzeul în aer liber din Negreşti-Oaş, situat în mijlocul oraşului. Aici s-au adunat capodopere ale arhitecturii tradiţionale, bazate pe lemn, precum şi articole de uz casnic (olărie, mobilier tradiţional) şi ţesături. Muzeul are şi o parte „vie”, cu vâltoare, unelte agricole, care se pot chiar încerca, şi cu tabere de olărit sub îndrumarea unui meşter olar din Vama. Muzeul a fost modernizat recent din fonduri PHARE. Tot în muzeu se găsesc expuse numeroase fotografii ale lui Ioniţă G. Andron, etnograf şi fotograf, care a realizat un album întreg de fotografii despre Oaş. Fotografiile lui au apărut în mai multe reviste, contribuind astfel considerabil la imortalizarea unor portrete şi privelişti pe care degeaba le-am mai căuta. Pe casa fotografului Ioniţă G. Andron se găseşte o placă comemorativă.
Cugetul credincios al oamenilor de aici este dovedit de prezenţa numeroaselor biserici, dintre care cea mai veche este biserica ortodoxă (construită între 1847-1857, cu elemente de arhitectură barocă), dar se mai găsesc lăcaşe de cult aparţinând religiilor ortodoxe (o catedrală impunătoare în centrul oraşului), greco-catolice, romano-catolice, reformate, baptiste şi a martorilor lui Iehova.
În oraş a fost ridicată o statuie poetului Mihai Eminescu şi omului politic Iuliu Maniu.  
Negreşti-Oaş este un punct de plecare ideal pentru excursii. Urcând pe valea Turului sau a Talnei, mergând spre vârfurile Pietroasa sau Timpa putem cutreiera peisaje montane de o frumuseţe impresionantă. Valorificarea turistică a acestor resurse peisagistice a fot urmărită prin construirea unei pârtii de schi în zona Luna Şes, utilizând fonduri PHARE. Lucrările urmează să se sfârşească în anii următori.
În acest oraş s-a născut Móric Góth (1873–1939?), pictor stabilit în Olanda, câteva picturi de-ale sale se găsesc în posesia Muzeului de Artă din Satu Mare.

Monumente:


Navigare


Muzeul Judeţean Satu Mare
Bd. Vasile Lucaciu, Nr. 21
440031, Satu Mare
România
Tel.:0261-737526
Fax.:0261-768761
Email:muzeusm@gmail.com

Detalii Complete
Finanţator
Sigla UE
Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.