Craidorolţ

Comuna, situată în apropierea râurilor Crasna şi Ier este formată din cinci localităţi: Craidorolţ – centrul de comună, Crişeni, Eriu Sâncrai, Satu Mic şi Ţeghea. De-a lungul timpurilor aceste localităţi au fost arondate mai multor comitate, Sălaj, Solnocu de Mijloc şi Sătmar, au fost chiar situaţii în care o parte a vreunei localităţi a aparţinut Sătmarului iar cealaltă parte Solnocului de Mijloc. La recensământul din 2002 comuna a avut 2188 locuitori, din care 57,4% români, 31,62% maghiari, 8,59% rromi şi de alte naţionalităţi.
Craidorolţul, centrul de comună, s-a înfiinţat pe vatra unei localităţi amintite în documente din 1217, distrusă în urma invaziei tătarilor din 1241. Iniţial localitatea aparţinea domeniului regal, ulterior intră în posesia unor familii de nobili mari precum Csáky, Drágfi, Báthori, Rákóczi, iar ultimii stăpâni au fost cei din familia Károlyi. În secolul al XV-lea este amintită ca şi oppidum (târg), dar în urma unor atacuri turceşti şi tătare, precum şi datorită luptelor date între curuţi şi austrieci o mare parte a populaţiei a pierit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea sunt colonizate familii germane cu sprijinul contelui Károlyi, multe au sosit din localităţile apropiate şi numai o parte direct din Germania.
Cel mai vechi monument al satului este biserica reformată, construită iniţial în stil gotic, dar transformată de mai multe ori. Arhitectura actuală e rezultat în urma reconstruirii ce a urmat distrugerii din timpul atacului tătar din 1661. Turnul bisericii se datează din 1869 (în 1778 a existat un turn din lemn, atestat de documente)
Biserica ortodoxă este una dintre cele mai vechi din judeţ, construită în 1770 în stil baroc, şi închinată "Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril". Iconostasul bisericii este vechi şi este opera pictorului Ştefan din Şişeşti.
Biserica romano-catolică sfinţită în cinstea "Sfântului Ştefan" a fost construită între anii 1826-1831.
Craidorolţ a avut o comunitate însemnată de evrei, deportaţi în timpul celui de al doilea război mondial, iar în 1945 peste 100 de etnici germani au fost deportaţi în tabere de muncă silită. Puţini dintre cei deportaţi s-au mai putut întoarce.
Populaţia actuală a satului este de 1056 locuitori, pentru care cea mai importantă activitate economică este agricultura.

Monumente:


Navigare


Muzeul Judeţean Satu Mare
Bd. Vasile Lucaciu, Nr. 21
440031, Satu Mare
România
Tel.:0261-737526
Fax.:0261-768761
Email:muzeusm@gmail.com

Detalii Complete
Finanţator
Sigla UE
Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.