Berveni

Comuna Berveni este situată la 8 km nord de Carei, în imediata apropiere a graniţei româno-maghiare. În Berveni se află singurul punct de trecere feroviară a frontierei spre Ungaria din judeţ. Comuna este formată din două localităţi: Berveni şi Lucăceni. Conform datelor recensământului din 2002, comuna are 3614 locuitori, din care majoritatea maghiari (62,42%), o treime români (33,12%) şi  o comunitate însemnată de romi (4,12%).
Berveni este o localitate veche, cu descoperiri arheologice din neolitic, epoca bronzului şi cea pre-medievală. Prima atestare documentară datează din 1216, ca domeniu al neamului Gutkeled. Mlaştina Ecedea, situată în apropierea localităţii, a avut un rol hotărâtor în dezvoltarea acesteia, satul fiind localizat chiar pe vechiul drum prin mlaştină. În secolul al XV-lea a deţinut rangul de oppidum (târg), în acelaşi document făcându-se referire şi la cetatea localităţii, deja ruinată  în acea vreme. Construcţia respectivă era probabil un bastion, un turn medieval, parte a sistemului de apărare a cetăţii Eced şi se afla pe o insulă din mlaştină, numită Insula Cetăţii.
Stăpânii mai importanţi ai localităţii au fost familiile Buttkai, Ráskai, Báthori, Bethlen, Rákóczi, iar după Pacea de la Satu Mare a revenit familiei Károlyi. După evenimentele de la începutul secolului al XVIII-lea, satul a devenit aproape pustiu, repopulându-se cu colonişti aduşi din Trei Scaune la îndemnul preotului reformat Bodoki Henter Márton. După colonizarea şvabilor în satele înconjurătoare, populaţia maghiară din aceste sate s-a mutat în număr însemnat la Berveni. Astfel, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, aici s-a format o comunitate aproape exclusiv reformată. Biserica reformată a localităţii datează din anul 1806. Specificul satului, manifestat atât pin obiceiuri cât şi prin portul popular sau dialect este documentat şi la sfârşitul secolului al XIX-lea. Populaţia a fost decimată de epidemia de holeră din 1873.
Un capitol nou a început în viaţa localităţii în 1889, odată cu înfiinţarea ”Asociaţiei pentru desecarea Mlaştinii Ecedea” şi demararea lucrărilor propriu-zise de desecare, ideea şi planurile existând deja de un secol. Viaţa cotidiană a localităţii a fost schimbată din temelii, pentru că mlaştina a însemnat sursă importantă de venituri pentru localnici. O serie de meşteşuguri tradiţionale au fost legate de resursele specifice zonei de mlaştină (pescuit, vânat, împletitul nuielei), care dintr-o dată şi-au pierdut posibilitatea de a mai fi practicate. Cei o sută de ani trecuţi de la desecare au dovedit că lucrările nu au adus beneficiile aşteptate la început, în pragul secolului al XXI-lea renăscându-se ideea inundării unor teritorii şi a reconstituirii parţiale a mlaştinii. Partea cea mai joasă şi astfel şi cea mai umedă, numită Bekek, cu o suprafaţă de 100-150 ha a devenit arie protejată, iar în cadrul unui proiect transfrontalier româno-maghiar se urmăreşte posibilitatea reinundării acesteia.
La începutul secolului al XX-lea în Berveni funcţiona deja o moară cu aburi şi o topitorie de cânepă, care a oferit locuri de muncă atât localnicilor, cât şi celor din localităţile învecinate. În această perioadă a crescut numărul locuitorilor romano-catolici, care în 1935 au şi ridicat o biserică în localitate. Lăcaşul de cult a fost sfinţit în 1937, având sfinţi protectori pe cei 14 Sfinţi Ajutători.
În curtea şcolii din Berveni se găseşte bustul poetului Sándor Petőfi, realizat de sculptorul István Erdei în 2003.
După desfiinţarea fabricii de cânepă din localitate, cea mai importantă sursă de venit pentru săteni a rămas agricultura, asociaţia agricolă Berlapi ocupându-se cu succes atât de cultura plantelor, cât şi de creşterea animalelor.

Navigare


Muzeul Judeţean Satu Mare
Bd. Vasile Lucaciu, Nr. 21
440031, Satu Mare
România
Tel.:0261-737526
Fax.:0261-768761
Email:muzeusm@gmail.com

Detalii Complete
Finanţator
Sigla UE
Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Reprezentanţei Comisiei Europene în România
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.